O bucată din frontiera dintre Italia şi Elveţia va fi reconfigurată din cauza faptului că gheţarii care marchează graniţa se topesc, o nouă dovadă a faptului că oamenii schimbă lumea prin arderea combustibililor fosili care încălzesc planeta.
Cele două ţări au convenit să schimbe graniţa sub emblematicul vârf Matterhorn, unul dintre cele mai înalte vârfuri din Alpi, care domină Zermatt, o populară destinaţie de schi.
În timp ce graniţele naţionale sunt adesea considerate fixe, secţiuni mari ale frontierei elveţiano-italiene sunt definite de gheţari şi câmpuri de zăpadă. „Odată cu topirea gheţarilor, aceste elemente naturale evoluează şi redefinesc graniţa naţională”, a afirmat vineri guvernul elveţian într-un comunicat.
Modificarea frontierei a fost convenită încă din 2023, iar guvernul elveţian a aprobat oficial ajustarea vineri, scrie CNN, citat de News.ro.
Procesul de aprobare este în curs de desfăşurare în Italia. De îndată ce ambele părţi semnează, acordul va fi publicat, iar detaliile noii frontiere vor fi făcute publice, potrivit guvernului elveţian.
Europa este continentul care se încălzeşte cel mai rapid din lume, iar impactul asupra gheţarilor săi a fost evident. În Elveţia, aceştia se topesc într-un ritm alarmant. Anul trecut, gheţarii din această ţară au pierdut 4% din volumul lor, după recordul de 6% pierdut în 2022.
Această tendinţă nu dă semne că se va încheia, a declarat Matthias Huss, specialist în gheţari la universitatea elveţiană ETH Zürich şi director al GLAMOS, reţeaua elveţiană de monitorizare a gheţarilor. „În 2024, gheţarii au continuat să piardă gheaţă într-un ritm rapid, în ciuda zăpezii abundente din timpul iernii, care ar fi trebuit să aducă o oarecare uşurare”, a declarat el pentru CNN. „Unii gheţari se destramă literalmente, gheţarii mici dispar”, a adăugat expertul.
Chiar şi cu cele mai ambiţioase măsuri climatice, până la jumătate din gheţarii lumii ar putea dispărea până în 2100. Acest lucru provoacă o cascadă de efecte. Peisajul devine mai instabil, predispus la alunecări de teren şi prăbuşiri periculoase. În 2022, 11 persoane şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii unui gheţar în Alpii italieni.
Micşorarea gheţarilor conduce şi la descoperiri sumbre. Anul trecut, au fost recuperate rămăşiţele unui alpinist care dispăruse cu 37 de ani în urmă, în timp ce făcea o drumeţie în apropiere de Matterhorn.
Pe măsură ce se retrag, gheţarii îşi pierd, de asemenea, rolul vital în furnizarea de apă dulce, ceea ce ar putea agrava penuria în timpul valurilor de căldură.
Deplasarea frontierelor naţionale „este un efect secundar minor” al topirii gheţarilor, a declarat Huss. Dar atunci când oamenii pot vedea că „afectează direct harta lumii noastre”, a adăugat el, schimbările imense ale unei lumi în curs de încălzire devin mult mai vizibile.
