Parlamentul din Republica Moldova a adoptat o nouă lege privind regimul străinilor, prezentată oficial drept un pas spre „claritate” și „simplificare”. În realitate însă, criticii spun că această lege riscă să transforme țara într-un coridor vulnerabil, unde controlul devine mai slab, iar riscurile cresc.
Noua legislație introduce reguli unificate pentru șederile de scurtă și lungă durată, în funcție de scop – muncă, studii, investiții sau reîntregirea familiei. Guvernul susține că astfel va atrage investitori și forță de muncă. Însă, în contextul actual, mulți văd aceste măsuri ca o deschidere prea largă, care poate fi exploatată de rețele dubioase și mecanisme deja existente în zona migrației.
Sunt introduse noțiuni noi, aliniate la standardele UE, precum lucrător sezonier, transfer intracorporativ sau „au pair”. Totodată, apare și conceptul de „pseudolegalizare”, dar fără garanții clare că astfel de practici vor fi cu adevărat combătute, nu tolerate indirect. În paralel, angajatorii sunt obligați să ofere salarii egale cu cele ale moldovenilor, însă rămâne întrebarea: cine va controla real respectarea acestor prevederi?
Un element central este introducerea „Cărții de rezidență” – un document unic pentru toți străinii. Oficial, aceasta ar trebui să aducă ordine în sistem. Neoficial, există temeri că birocrația va acoperi mai ușor eventuale abuzuri sau cazuri de ședere discutabilă.
Legea prevede obligații pentru străini – dovada veniturilor, a domiciliului și a scopului șederii. În același timp, introduce evaluări de risc pentru securitate și ordine publică. Totuși, experiența arată că, fără controale eficiente, aceste filtre pot deveni doar formale.
Pentru regiunea transnistreană sunt stabilite reguli speciale, dar acestea ridică și ele semne de întrebare privind capacitatea reală a statului de a monitoriza și controla fluxurile de persoane.
Legea va intra în vigoare în iunie 2027, după alinierea la standardele UE. Până atunci însă, crește deja presiunea: peste 21.500 de străini și apatrizi din aproximativ 130 de state se află în Republica Moldova, iar numărul este în continuă creștere.
În loc să întărească controlul, această lege riscă – spun criticii – să creeze un cadru „legal” prin care fluxurile de migrație pot fi mai ușor exploatate. În timp ce alte state înăspresc regulile, autoritățile de la Chișinău par să meargă în direcția opusă, deschizând ușa unor posibile mecanisme de abuz și chiar criminalitate organizată, sub acoperirea unor proceduri „simplificate”.
