Scandal de proporții în Republica Moldova, după ce proiectul noii legi a mass-mediei a stârnit reacții extrem de dure din partea unor jurnaliști și reprezentanți ai platformelor independente. În centrul criticilor se află Consiliul de Presă, acuzat că ar putea deveni un instrument de control mascat asupra presei.

Mai mulți actori din mediul media susțin că, sub pretextul „eticii” și „standardelor europene”, se creează un mecanism prin care redacțiile incomode pot fi marginalizate sau eliminate din spațiul public. Potrivit acestora, obligativitatea înregistrării și validării indirecte ar putea transforma Consiliul de Presă într-un „arbitru politic”, care decide cine are voie să fie considerat jurnalist și cine nu.
„Nu mai vorbim despre autoreglementare, ci despre o selecție a presei pe criterii netransparente”, afirmă surse din mediul online, care avertizează că libertatea editorială riscă să fie serios afectată.
Criticii mai susțin că redacțiile care nu se aliniază unor anumite linii sau interese ar putea pierde accesul la informații oficiale, la instituțiile statului și chiar statutul de instituție media recunoscută. În acest context, există temeri că jurnalismul independent va fi împins la periferie, iar presa „acceptată” va deveni dominantă.
De asemenea, în spațiul public au apărut reacții extrem de dure, unii jurnaliști acuzând că se încearcă instituirea unei forme moderne de cenzură, „îmbrăcată” în termeni de reformă și aliniere europeană. Se vorbește chiar despre riscul ca Republica Moldova să facă pași înapoi în ceea ce privește libertatea presei, în ciuda angajamentelor oficiale.
În replică, susținătorii proiectului insistă că Consiliul de Presă nu va avea puteri coercitive și că rolul său rămâne unul consultativ. Cu toate acestea, criticii spun că adevărata problemă nu este forma oficială, ci modul în care mecanismul ar putea fi aplicat în practică.
Tensiunile cresc de la o zi la alta, iar legea — așteptată să fie adoptată până în iunie 2026 — riscă să declanșeze o confruntare deschisă între autorități și o parte a presei din Chișinău.
În culise, tot mai multe redacții analizează scenarii alternative, inclusiv mutarea activității în afara țării sau pe domenii internaționale, pentru a evita eventualele restricții. Un lucru este clar: în loc să calmeze lucrurile, noua lege a aprins un conflict care ar putea redefini complet peisajul media din Republica Moldova.


