Președintele american Donald Trump se comportă ca și cum ar deține toate atuurile în negocierile pentru pacea din Ucraina. Dar Bruxelles-ul are o armă secretă de 200 de miliarde de euro în mânecă, scriu cei de la POLITICO.
După ce au fost lăsate pe dinafară la discuțiile dintre SUA și Rusia din 18 februarie, guvernele europene ar putea să recurgă la ”opțiunea nucleară” – adică să confiște activele suverane ale Rusiei, care au fost imobilizate după ce Moscova și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în urmă cu trei ani.
Din fericire pentru blocul comunitar, cea mai mare parte a acestor fonduri – aproximativ 200 de miliarde de euro – este deținută de instituția financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles, și generează dobândă.
Pe de altă parte, SUA dețin doar 5 miliarde de dolari.
Confiscarea acestor active ar fi o opțiune drastică, dar care ar garanta aproape sigur Europei un loc mai mare la masa negocierilor, după ce a fost exclusă de SUA și Kremlin în cadrul recentelor discuții de la Riad, Arabia Saudită.
Dar, în timp ce miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale se reunesc în Africa de Sud în această săptămână pentru G20, guvernele UE rămân divizate cu privire la faptul dacă deblocarea acestor fonduri i-ar dovedi lui Trump că Bruxelles-ul încă mai are forță – sau dacă s-ar întoarce împotriva sa.
„[Cu activele rusești înghețate] putem înlocui sprijinul SUA dacă U..SUA vor decide în continuare să nu mai sprijine Ucraina„, a declarat luni ministrul estonian de externe Margus Tsahkna.
„Avem active rusești înghețate în valoare de 300 de miliarde de euro în Europa și trebuie să le folosim„, a declarat Tsahkna jurnaliștilor la Bruxelles, alături de omologii săi din Danemarca, Suedia, Lituania și Letonia.
Deși suma exactă a activelor rusești înghețate în Europa este neclară, numărul este în general acceptat ca fiind mai apropiat de 200 de miliarde de euro decât de 300 de miliarde de euro.
Țările baltice și nordice, vecine ale Rusiei, consideră că banii ar trebui să fie dați imediat Ucrainei. Această poziție este susținută de Polonia, Cehia și de cel mai înalt diplomat al UE, fostul premier estonian, Kaja Kallas.
„Nu accept argumentul că este problematic din punct de vedere juridic … avem nevoie de [voința] politică de a o face„, a declarat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, într-un interviu acordat POLITICO, adăugând că toate capitalele sceptice „trebuie să prezinte argumente mai puternice pentru care nu o facem.”
Însă în tabăra celor care se opun acestei idei în Europa se află toți marii ”jucători” – Franța, Germania, Italia, Spania și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – care se tem că, prin confiscarea fondurilor, UE ar speria investitorii internaționali și ar renunța la cel mai mare avantaj al său în negocierile de pace.
„Dacă ar fi să deblochezi [activele] și să le dai [Ucrainei], nu le mai ai și nu le mai poți folosi ca monedă de schimb”, a declarat un diplomat UE, care, la fel ca alții citați în acest articol, a vrut să rămână anonim, pentru a discuta despre subiecte sensibile.
Președintele francez Emmanuel Macron, în timpul unei întâlniri cu Trump în Biroul Oval luni, a insistat că aliații occidentali ar putea folosi în mod legal veniturile din active în timpul războiului, dar a insistat că ar fi ilegal să confiște rezervele.
Cu toate acestea, el a remarcat că înghețarea acestora oferă o pârghie importantă: „Face parte din negocierile de la sfârșitul războiului„, a subliniat el.
Kallas însăși a recunoscut că șansele de a confisca fondurile rusești în viitorul apropiat sunt reduse: „Trebuie să avem sprijinul tuturor pentru acest lucru. Deocamdată nu avem”, a declarat ea în timpul unei conferințe de presă, luni.
